Casa, un „instrument” de definire al propriilor frontiere

De câte ori ne-am pus întrebări legate de modul în care ne definim spațiile personale? Cum le raportăm pe acestea la spațiul celuilalt sau la spațiul social? Ce fel de relații se nasc între toate aceste tipologii spațiale? Sunt întrebări prin care artista Lera Kelemen invită publicul la reflecție. 

Lera locuiește („deocamdată”) în Timișoara, dar studiază masterul la Londra, în domeniul Sound Designului și al Multimediei. Lucrează în domeniul artistic de aproape doi ani, în principal cu instalație și sunet.

Pop-Up Device for Experimenting Margins”, lucrarea propusă pentru Cămine în Mișcare, reprezintă „un fel de mecanism care apare în spațiul public și creează o audiență. Oamenii care trec prin spațiul public au oportunitatea să experimenteze acest tip de spațiu structural pe care îl propun”, spune Lera. 

Instalația constă într-o structură ce reproduce modelul unei case tipice bănățene, încadrată arhitectural la barocul rural. Acesta se caracterizează prin fațade frumos decorate, cu simboluri vegetale, cu flori și mulți golumbi (termen local pentru porumbei). În general, aceste case sunt în formă de U, cu două fațade la stradă, și cu o înălțime de 6-7 metri. De asemenea, frontonul casei este ondulat, cu vârf rotunjit. 

Lera spune că au inspirat-o mai multe lucruri. „În primul rând, m-a inspirat background-ul și interesele mele, pe care le aduc în discuție în lucrări și, în același timp, am fost inspirată de poveștile de pe site-ul căminelor în mișcare. Sunt acolo studii care tratează tema frontierelor, a granițelor, a mișcării, de fapt ce înseamnă spațiul în conexiune cu mobilitatea, cu dinamica, cum experimentăm aceste contraste. E vorba despre contrastul dintre spațiul public și spațiul domestic, spațiul privat”. 

Modelul va fi reprodus printr-un contur de fier, peste care se va aplica vopsea fosforescentă. Această structură definește o „ramă”, în care limitele dintre interior și exterior se estompează, iar cele două devin planuri interschimbabile. Momentan, instalația e în stadiu de producție. Lera spune că are nevoie de o „mână de fier”, care să se ocupe de partea de sudură și asamblare a mesajului.

Recontextualizarea spațială atrage atenția asupra casei ca document al lumii rurale arhaice pe cale de dispariție, dar și asupra ideii de definire al spațiului prin granițe. Lucrarea invită publicul să interacționeze prin mișcare și îl plasează într-o experiență colectivă. Totodată, își propune să atragă atenția asupra migrației ca „fenomen al mișcărilor între populații sau indivizi”, așa cum este redat pe site-ul căminelor în mișcare. 

Pe lângă structura metalică propriu-zisă, va mai exista și un material grafic făcut de Lera. „Intenționez să-l plasez undeva pe jos. Va fi un sticker cu un QR code care va trimite spre o pagină web unde vor putea fi vizualizate explicații legate de concept și schița spațiului”, spune ea.  

În „casă” se poate intra prin cele patru contururi de uși. Sau nu. Conturul luminos este un factor care va crea o experiență interesantă. „Ceea ce vreau, de fapt, să subliniez e contrastul între limite, între granițe, între frontierele pe care ni le definim singuri, pe care ni le impunem singuri”.

Diferența între „înăuntru” și „afară” formează un contrast determinat de plasarea conturului în spațiul public. Cele câteva bucăți de fier sudate vor prinde viață datorită interacțiunii cu oamenii. „Sper că publicul va reuși să simtă, că prin simplul gest de a pune un contur într-un spațiu în care, de fapt, nu există un contur, se creează o nouă dinamică, un efect de interior-exterior, care nu exista înainte”. 


Un reportaj de Anitta Pelin / 📸 Diana Bilec

Lucrarea Lerei Kelemen, „Pop-Up Device for Experimenting Margins, a fost selectată în urma Apelului de proiecte Cămine în Mișcare și va fi prezentată publicului larg începând cu data de 5 decembrie 2020, la Corner Space, în cadrul expoziției Cămine în Mișcare 2020.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *