Tur Banat – istoria bănățenilor în benzi desenate

Artă vizuală, artă digitală și intervenție culturală sunt trei concepte care definesc proiectul „Tur Banat”, realizat de primitiv print. Propus de Sorina-Adina Vasilescu (Vazelina) – ilustratoare și realizatoare de benzi desenate – și Alexandru-Grigore Liteanu – fotograf, „dar în viața de zi cu zi, serigrafiază” – Tur Banat reprezintă o serie de materiale grafice care promovează aspecte autentice ale unei mici colecții de destinații bănățene. 

Sorina spune că „la baza proiectului este un fel de revistă-ghid-cărticică, în care vor fi mai multe benzi desenate. Unele pornesc de la poveștile căminelor în mișcare, iar altele de la lucrurile documentate de noi legate de oameni care s-au născut în Banat și au povești interesante.

De asemenea, unele materiale din ghid vor deveni vederi sau ilustrații. Acestea îmbină imagini din trecut și fotografii realizate de Grigore în acele locații. Iar altele vor deveni afișe. „Prin serigrafie, putem utiliza formate diferite și vrem să scoatem tot ghidul serigrafiat, dacă se poate”, adaugă Sorina. 

Pe lângă acest ghid, colecția va fi disponibilă și online, pe site-ul camineinsmicare.ro. Scopul este de a conecta diverse destinații prin intermediul poveștilor agreate în urma consultării arhivei proiectului Cămine în Mișcare, pentru a valorifica tabloul de trasee bănățean.

Planul proiectului cuprinde foarte multe obiective sau localități și asta pentru că, spune Sorina, „e o idee mai veche”. Povestește că, de fiecare dată când face drumul București-Timișoara, sau de când vine Grigore la Timișoara și documentează industria care exista în zona Banatului, „ne-am întrebat de ce nu se știe despre chestia asta sau cealaltă. Și atunci, mai adăugam un punct pe lista noastră”. 

Momentan, în această etapă a proiectului, Sorina realizează benzile desenate, iar Grigore poate să înceapă să serigrafieze cele două afișe cu obiectele care se făceau în Banat. Etapa următoare finalizării benzilor și a serigrafierii este cea a distriburii. Și speră să poată să facă acest lucru. „Trebuie să vorbim cu gări sau diverse locații de pe traseu, pentru că ne gândeam că zona asta era foarte bine interconectată și foarte multe comunități depindeau de CFR. Inclusiv de căile ferate forestiere, care se găsesc în zonele Anina, Oravița sau Margina”.

Grigore a refăcut și traseul pe care îl avea Mocănița, fiindcă sunt diverse comunități care sunt complet izolate, unde nu mai există rute de acces. „Sunt zone care dispar dintr-un fir narativ, nu le mai poți capta cumva, în ceva, pentru că s-a fragmentat tot acolo, e ruinat. Pasul următor e ăsta: în timp ce eu le desenez, el le imprimă. Și vedem la final câte se strâng, sperăm să fie multe”, spune Sorina. 

Odată cu valurile migrațiilor și deportărilor, intervine un gol în spațiul fizic și în psihicul colectiv. Pentru a aminti ceea ce au reprezentat în trecut, vor fi reproduse unele destinații turistice, urmate de patrimoniul industrial sau în ruine, prin ilustrații și afișe cu personalități reprezentative la nivel local: Bela Lugosi (pentru Lugoj), Nikolaus Lenau (Lenauheim), Johnny Weissmüller (Timișoara) sau Herta Müller (Nițchidorf). De asemenea, vor adăuga pe listă și destinații apreciate de localnici, precum langoșeria Szücs din Jimbolia. 

Sorina spune că experiențele oamenilor cu benzile desenate istorice sunt unele pozitive, „apreciază faptul că traducem informații care, de obicei, sunt prezentate stufos, în multe rânduri. Lumea nu mai are timp, avem probleme și cu atenția și atunci încerci să faci loc unor subiecte care, în general, sunt ocolite de oameni, folosind mecanisme de care oricum publicitatea și restul oamenilor care aprelează la mediul online, abuzează”. Oamenii rezonează altfel. De la copii la bătrâni, benzile desenate pot fi ușor de înțeles. „Asta e valoarea lor, universalitatea pe care o aduc”. 

Sunt unii oameni care apreciază benzile, alții sunt intrigați, unora le place, ații vin și corectează detaliile istorice, „dar e ok că nu mai abordezi omul cu același sistem de care poate e deja plictisit, adică text și poză”. 

Dacă nu vorbești despre trecut cu familia sau cu prietenii, Sorina crede că acele detalii se pierd. „Au fost niște oameni din Jimbolia la o expoziție și erau uimiți”. La Jimbolia a fost Fabrica de țigle și cărămizi „Bohn”. Acum, fundul apelor e plin de bucăți din țigle și cărămidă. „Cumva, istoria e acolo, dar e atât de fărămițată și suntem atât de grăbiți, alergăm după mode din vest, pierdem șirul lucrurilor și uităm ce este aici. Iar ce e aici, e pe cale de dispariție”.

Iar Sorina și Grigore asta-și doresc, să aducă în față lucruri uitate sau neștiute, prin ghidul de buzunar, prin benzile desenate, afișele sau vederile. Toate, pentru a nu uita de memoria noastră colectivă, de amintirile celor dragi și a vremurilor apuse. 


Un reportaj de Anitta Pelin / 📸 Diana Bilec

Proiectul Tur Banat a fost selectat în urma Apelului de proiecte Cămine în Mișcare și va fi prezentat publicului larg începând cu data de 5 decembrie 2020, FABER (Spl. Peneș Curcanul, nr. 4-5, Timișoara), în cadrul expoziției Cămine în Mișcare 2020.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *