Bogdan Sărătean: Vezi tu, nu suntem chiar așa diferiți cum am fi tentați să credem sau cum ni se bagă în cap că am fi

Banat, anii ’40. Uganda, Senegal, 2020. Toate-s diferite și toate poate că nu. Oamenii se rup de rădăcinile lor, de voie sau de nevoie. Uneori, plecarea înseamnă o viață mai bună. Alteori e calea spre iad. Colectiv sau personal. E, de fapt, acel „mutat de la noi” care l-a inspirat pe Bogdan Sărătean, de la Compania Independentă BIS din Sibiu.  

„Mama mea s-a dus la o femeie din Comloșu Mare, la baba Fema (…) Femeia avea o cămăruță mică (…) și a bătut în perete, apoi a zis: «Ai un băiat bolnav rău și trebuie să moară» (…) Frate-miu avea deja 18 ani. Femeia atunci i-a zis: «Te duci acasă, dar trebuie să moară altul în locul lui. Mai ai copii mai mici?». Mama zice: «Da, am o fată care are numai 3 ani». «O să moară fata și el o să se ridice din pat după nouă zile». Așa a fost.” 

Înspăimântător și tragic. Așa sună un fragment din povestea din anii ’40 a unei bulgăroaice, ajunsă în Comloșu Mic după ce nemții fuseseră deja exilați în Bărăgan. Cum a reverberat ea, peste decenii, tocmai în Sibiu? „Am găsit în ea un element straniu de magie. Secvența asta a reverberat din punct de vedere antropologic cu zona de voodoo din Africa. Baba Fema a apelat la resorturi magice, arhaice, sacrificând un alt copil, o soră a muribundului. Mă interesează zona asta ocultă, care scapă științei, și modurile ei de manifestare. Pornind de la paralela asta dintre cele două continente, am făcut cumva o paralelă și între migrația oamenilor spre și dinspre Banat în anii 40 și migrația spre Europa din ziua de azi. Malaxorul ăsta, ciclicitatea asta, lipsa asta de speranță”, explică Bogdan Sărătean. 

Bogdan Sărătean

E regizor și, de cele mai multe ori, scrie piesele pe care le pune în scenă împreună cu actorii. S-a înscris în concursul Cămine în Mișcare fiindcă îl interesează poveștile despre migrație, fenomen care atinge în mod semnificativ Europa zilelor noastre și care dă naștere unor sentimente care nu lasă între ele loc de nuanțe. Ori îl accepți, ori îl detești. Și, odată cu el, pe oamenii care au avut neșansa de a se naște în locuri și / sau timpuri nepotrivite.

„Am știut că voi putea scoate un text, un scenariu bun. Am vorbit la telefon și cu Alexandru Drăgan, omul care a luat interviul femeii din Comloș. Am aflat teribil de multe povești voodoo, ca să zic așa, în sânul comunităților creștine din Banat sau Ardeal. Vezi tu, nu suntem chiar așa diferiți cum am fi tentați să credem sau cum ni se bagă în cap că am fi”, spune Bogdan.

„Mutat de la noi” e un scenariu de teatru sau de film în care magia ascunsă a Banatului, păstrată în povești de acum câteva decenii, își găsește corespondent în poveștile ispirate din istoriile personale ale unor oameni care au trecut prin iad în ultimii ani. „Am pornit de la o «banală» știre, pierdută prin noianul de știri covidice, cu 140 de morți, acum, în octombrie, în urma scufundării unui vas ilegal de emigranți care pornise spre Europa. Ei i s-au adăugat imagini filmate pe patru continente, de către oameni apropiați mie, cu care m-am întâlnit la un moment dat în viața asta, dar și flashul magic din Comloșul anilor ’40”, continuă regizorul. 

Provocarea pandemică a fost adaptarea unui proiect care inițial era gândit ca un spectacol de teatru, la mijloacele online: “Cum poți reda filmic un monolog teatral? Simplu, schimbi textul, adaptezi, te adaptezi și ajungi să faci un film. Temele rămân, poveștile rămân, cauți alte mijloace de expresie. Se schimbă dinamica, ritmurile, adresarea. Am descoperit câtă libertate îți oferă filmul, dacă ai un monteur care rezonează cu tine în echipă. Și eu am avut bafta asta cosmică cu Alexandru Radu. Filmările din Uganda au fost refăcute de câteva ori până cadrele au funcționat în ideea scriptului. Asta în condițiile în care de două săptămâni în capitala Kampala și nu numai se moare pe stradă. Dictatorul aflat la putere de 35 de ani a ordonat să se tragă asupra celor care îl susțin pe contracandidatul său, sub pretextul ilar al nerespectării normelor anti-covid. Cu atât mai multă relevanță cred că are acest produs, <<Mutat de la noi>>, în acest context, acum.”

Cum e „Mutatul de la noi” și cum se leagă, peste spațiu și timp, magia de la Comloș cu tradiția voodoo din Uganda sau Senegal? Vom vedea. E important însă de ținut minte un lucru. Din nou, Bogdan Sărătean: „Cred că virusul ăsta a pus lupa pe noi. În perioada asta am văzut teribil de multă hidoșenie și lipsă de compasiune. Dar, cu atât mai mult e nevoie ca artiștii să scormonească și să găsească măcar niște crâmpeie de lumină”.


Un reportaj de Otilia Ghițescu
📸 Ovidiu Pelmuș, Bogdan Sărăte
an / editare foto: Diana Bilec

MUTAT DE LA NOI va fi prezentat în cadrul evenimentului CĂMINE ÎN MIȘCARE 2020, la FABER (str. Peneș Curcanul, nr. 4-5, Timișoara) și online, în perioada 5-14 decembrie 2020.

Proiectul MUTAT DE LA NOI a fost selectat în cadrul apelului de propuneri de proiecte Cămine în Mișcare 2020, organizat de Timișoara 2023 și Prin Banat.

Cămine în Mișcare este un proiect oficial Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, produs de Asociația Prin Banat, realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local Timișoara. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *